"Maestrul si discipolul mergeau pe carare discipolul in fata...Maestrul orb fiind zice:Ai grije sa nu strivesti cosasul din iarba de linga drum!Discipolul intreaba:Cum de ati perceput cosasul orb fiind?Maestrul raspunde:Cum de tu nu-l perceput?"
Pare doar o poveste simpla...totusi sa inaintam pe carare...Maestrul orb isi invata discipolul,el n-i vorbeste despre carare,
nu-l invatza tehnici deosebite,doar il face atent...Ai grije,fi atent!
Discipolul e atent la drum,el urmeaza mintii care-l poarta pe drum...totusi Maestrul ii atrage atentia asupra ierbii de linga drum...iarba e viata...e spatiul intim ,inima interioara...locul unde adie vintul vietii!Acolo trebuie sa fi atent,prezent!
Acolo este cosasul,cuvintul interior,maestrul interior!Acolo omul poate percepe "vocea constiintei" dar si "cintecul nemuriri"
pe care-l cinta cosasul-verbul interior!Cine nu-l aude va fi cosit!
Iata ...doar o scurta parabola,te poate orbi....
| media: 0.00 din 0 voturi |